Coduri interioare, centrul universului….

 

Mai mult ca sigur, va amintiti si voi de filmul Star Trek. Eram inca mica, insa un amanunt dintr-un serial al filmului, m-a urmarit toata viata, si anume momentul in care, capitanul Picard intreaba o fiinta considerata evoluata, un delfin, unde este centrul universului. Raspunsul m-a incantat, dar si intrigat deopotriva: “incetati sa il mai cautati afara, in cosmos, centrul universului este in voi”.  Pornind de la aceasta, vom face o incursiune, in ceea ce ne poate dezvalui, acest centru al universului interior.

Se pare ca, încă din viața intrauterina detinem in noi coduri interioare. Ele pot fi activate rand pe rand si cel mai important, aceste coduri sunt strans legate de modul, in care percepem lucrurile, de gandurile noastre, de emotiile pe care le avem/ manifestam, de cuvintele pe care le rostim, de intelegerea partilor noastre negative si cum putem lucra cu ele, aducandu-le catre lumina, codurile actionand, ca o poarta catre univers, ajutand propria evolutie.

Revenind la modalitatea, in care putem sa le deschidem, sa spunem ca, pana la un moment, am gandit ingraditi de dogmele sociale, sufleteste insa, puterea sta in noi sa schimbam asta.

Haideti sa vorbim deci, despre perceptii!!! Este foarte posibil sa ne dorim, ce vedem la altii, insa daca ne gândim mai bine, ce are celalalt poate noua nu ne folosește sau poate putem detine si noi ce are el PRIN SIMPLA SIMPATIE. Veți spune mai mult ca sigur, cum adică?? Simplu: bucurandu-ne de imaginea creata de acel suflet admirat, care ne poate arata, cat de minunat a integrat, ce a primit de la divinitate, noi trebuind doar sa ne bucuram, ca putem sa admiram asa cevaIn acest mod vom putea ajuta mai usor intelegerea si conducerea acestui gând nociv (de ce el are/poate/este si eu nu) catre lumina (ma bucur de tot ce imi ofera universul si multumesc, ca pot, sa vad acest lucru). Ne vom simti mai plini, fiind lămuriti ca tot ce avem, e necesar noua, chiar si o nevoie poate a declanșat in noi resurse infinite, pe care o situație calduta si la îndemâna nu ar fi reușit. Si inca ceva, noi nu suntem in competitie cu nimeni, fiecare avand locul sau bine stabilit!

Aceeasi atitudine si despre relatii, este posibil ca cel de langa noi, sa aiba, ceea ce noi nu avem in acel moment, modul pozitiv in care percepem ideea aceasta si pozitionarea noastra (cautarea altor activitati intre timp: cursuri, intalniri de grup, distractii, sport, un nou job etc, de care avem poate mai mare nevoie in acel moment, pot tocmai ele, sa ne conduca, catre ceea ce dorim), fiind chei sau coduri, deblocand o zona perceputa gresit si castigand un infinit de ocazii necesare noua.

Sa spunem ca, vecinul are o casa, mult mai mare si mai frumoasa decat a noastra, poate ca noi nu vom avea niciodata asa ceva, nu-i bai, trecem mai departe, o admiram, ne bucuram vederea cu ea, pentru ca este posibil ca noi, sa avem alt drum in viața decât sa posedam acest bun (reamintiti-va articolul despre Drumul sufletului in existenta actuala). Sau poate se întâmpla sa gasim pe cineva antipatic, trecând in schimb de primul impuls de respingere, haideti sa ne imaginam cum acea persoana este un copil, copilul iubit al unei mame, sau chiar copilul nostru si mai mult ca sigur, acea animozitate creata la suprafata va dispare pentru ca, suntem toti aici, sa invatam, cum sa iubim.

Daca m-am facut sau nu inteleasa, vom vedea, insa am dat doar un imbold in modul in care putem sa percepem lucrurile, pentru a ne ajuta pe noi, sufletele, dincolo de aparentele, ce ne insosesc la tot pasul.